Îngrijirea nou-născutului și a bebelușului
Îngrijirea corectă a bebelușului este importantă pentru sănătatea și comportamentul său, precum și pentru confortul de zi cu zi. Pielea este una dintre primele căi prin care nou-născutul intră în contact cu mediul înconjurător, iar aspectul și starea ei pot oferi informații utile despre sănătatea copilului.

Cuprinsul articolului
Pielea delicată are nevoie de atenție deosebită
Organismul nou-născutului este încă imatur, lucru care se reflectă mai ales în caracteristicile pielii. Aceasta este de câteva ori mai subțire decât pielea adulților, iar glandele sebacee nu sunt încă pe deplin dezvoltate și nu produc suficient sebum. Nici stratul protector de keratină, care contribuie la menținerea barierei cutanate, nu este suficient dezvoltat.
În același timp, pielea bebelușului intră zilnic în contact cu urina, materiile fecale și umezeala și este predispusă la uscare. De aceea, igiena corectă presupune atât îndepărtarea impurităților, cât și păstrarea protecției naturale a pielii.
Baia, schimbatul și celelalte momente de îngrijire sunt totodată ocazii de apropiere între părinte și copil. Atingerile blânde, vocea calmă, conversația și joaca pot transforma activitățile zilnice în experiențe plăcute, trăite împreună.
Pregătirea pentru baia bebelușului
Înainte de baie, este important să fie pregătite toate cele necesare, astfel încât îngrijirea să se desfășoare în liniște, fără întreruperi și fără grabă inutilă.
La îndemână trebuie să se afle un prosop mare și moale în care va fi învelit bebelușul, un săpun delicat pentru copii, dacă se folosește, o mănușă sau o lavetă moale pentru spălat, vată curată, ser fiziologic, cremă protectoare, haine curate și scutece. Lavetele și celelalte materiale de unică folosință nu se refolosesc.
O bună pregătire îi permite părintelui să rămână lângă copil și să îi acorde întreaga atenție pe tot parcursul îngrijirii.
Baia înseamnă mai mult decât igienă. Poate include atingeri blânde, masaj, joacă, îngrijirea unghiilor și, când este nevoie, scurtarea părului. Aceste momente oferă ocazia de a crea o legătură apropiată, de a vă cunoaște mai bine și de a comunica într-un mod plăcut.
Prima baie a nou-născutului
Prima baie în care bebelușul este introdus cu tot corpul în cădiță se face după ce bontul ombilical a căzut și plaga ombilicală s-a vindecat.
Până atunci, igiena zilnică se menține prin spălarea pe rând a diferitelor părți ale corpului, pe o suprafață potrivită. Astfel, copilul poate fi curățat fără a-i introduce întregul corp în apă.
Spălarea se face treptat, începând cu capul și fața, inclusiv ochii, urechile, nasul și pliurile pielii de la gât, apoi continuând cu buricul și zona acoperită de scutec.
Este important ca mișcările să fie blânde, iar copilul să stea dezvelit cât mai puțin timp.
Spălarea bebelușului pe salteluța de schimbat
Pentru spălare se poate folosi o mănușă moale din frotir, umezită cu apă caldă. Bebelușul trebuie așezat pe o suprafață de schimbat stabilă și potrivită, acoperită cu un scutec moale din bumbac.
Spălarea începe cu curățarea delicată a ochilor. Mănușa umedă se trece peste pleoape dinspre colțul exterior spre colțul interior al ochiului. Apoi se spală restul feței, care se usucă atent prin tamponare ușoară cu prosopul.
În primele trei luni de viață, apa este suficientă pentru baia nou-născutului și a sugarului mic. Săpunurile speciale pentru copii se folosesc în principal pentru curățarea zonei acoperite de scutec.
Dacă totuși se folosește săpun, modul de spălare trebuie adaptat sensibilității pielii copilului.
Părintele susține cu o mână corpul și capul bebelușului, iar cu cealaltă îl spală ușor, folosind mănușa moale. După spălarea capului, trebuie clătite eventualele urme de săpun, apoi capul se usucă atent.
Se spală apoi gâtul, pieptul, brațele și picioarele. Este util ca părțile corpului care nu sunt spălate în acel moment să fie acoperite cu un prosop, pentru a păstra căldura copilului. Dacă s-a folosit săpun, acesta trebuie clătit bine, iar pielea uscată prin tamponare delicată.
Pentru spălarea părții din spate a corpului, bebelușul este întors cu grijă și așezat pentru scurt timp pe burtică, fiind susținut permanent. Se spală ceafa și spatele, apoi pielea se clătește și se usucă.
După vindecarea plăgii ombilicale, în buric se pot aduna mici fibre de la haine și alte impurități. Aceste depuneri pot fi îndepărtate cu grijă, folosind un bețișor cu vată și ser fiziologic.
La final, bebelușul este întors din nou pe spate, se îndepărtează scutecul și se trece la îngrijirea organelor genitale și a feselor.
Igiena organelor genitale și a zonei scutecului
Zona organelor genitale și a feselor trebuie curățată cu atenție, ținând cont de sensibilitatea pielii și de posibilitatea transmiterii microorganismelor.
Spălarea începe cu organele genitale și se încheie cu fesele. Această ordine este deosebit de importantă din cauza bacteriilor prezente în mod natural în jurul anusului.
Îngrijirea zonei genitale la fetițe
La fetițe, în timpul curățării se pot observa acumulări de celule cutanate descuamate între labiile mari. Zona trebuie curățată delicat cu tifon steril sau vată moale, umezite cu apă simplă ori cu un lapte de curățare potrivit.
Mișcările se fac întotdeauna din față spre spate, adică dinspre organele genitale către fese. Pentru fiecare nouă mișcare se folosește o bucată nouă de tifon sau de vată.
Această metodă de curățare reduce posibilitatea transferului bacteriilor din zona anusului către orificiul uretral și, astfel, riscul ca acestea să ajungă în căile urinare.
Îngrijirea zonei genitale la băieței
La băieței, sub pielea care acoperă penisul, numită prepuț, se pot observa uneori depuneri albicioase cunoscute sub numele de smegmă. Acestea pot arăta ca niște mici umflături albe sub piele.
Îngrijirea presupune spălarea delicată cu apă și îndepărtarea impurităților accesibile fără a forța.
Prepuțul poate fi deplasat doar atât cât permite mișcarea sa naturală, fără rezistență. Nu trebuie retras cu forța și nici nu trebuie încercată separarea porțiunilor care nu s-au desprins încă în mod natural.
După împlinirea vârstei de un an, dacă prepuțul se retrage ușor, pentru curățare se pot folosi apă și săpun delicat. Mobilitatea completă a prepuțului se dezvoltă treptat, iar la mulți băieți retragerea completă poate deveni posibilă în jurul vârstei de cinci ani.
Curățarea feselor
Fesele se spală la final, acordând o atenție deosebită pliurilor pielii, în care pot rămâne urme de materii fecale.
Spălarea și clătirea se fac dinspre organele genitale către fese, după care pielea se usucă atent prin tamponare.
Este deosebit de important ca zona din jurul anusului și al organelor genitale să nu rămână umedă, deoarece umezeala persistentă poate favoriza iritarea pielii.
Baia bebelușului în cădiță
Pentru baie sunt practice cădițele mai spațioase, cu fund plat, care îi oferă copilului mai multă libertate de mișcare și o experiență mai plăcută în apă.
Înainte de a așeza bebelușul în cădiță, toate produsele și accesoriile de îngrijire trebuie pregătite la îndemână.
Bebelușul nu trebuie lăsat niciodată singur în apă. Pe tot parcursul băii, un adult trebuie să rămână chiar lângă copil și să îl susțină permanent în siguranță.
După vindecarea plăgii ombilicale, bebelușul poate fi îmbăiat prin introducerea corpului în cădiță. Cu o mână se susțin capul și gâtul, iar cu cealaltă se face spălarea. Corpul trebuie să fie suficient de scufundat pentru confortul bebelușului, în timp ce capul este menținut în siguranță deasupra apei.
Spălarea se face de la cap către partea inferioară a corpului.
O atenție deosebită trebuie acordată pliurilor de la gât, axilelor, spatelui, burticii și picioarelor. Trebuie spălate și spațiile dintre degetele de la picioare, precum și pliurile din spatele și de sub genunchi.
După baie, pielea se usucă atent, începând cu capul și zona din spatele urechilor, continuând cu gâtul și axilele, apoi cu zona inghinală, picioarele și fesele.
Temperatura apei pentru baie
Bebelușul se simte de obicei bine în apă cu o temperatură apropiată de cea a corpului, între 36 și 37 °C.
Temperatura poate fi verificată cu un termometru special pentru apă. Dacă nu este disponibil un termometru, căldura apei poate fi apreciată orientativ prin introducerea cotului.
Apa care la prima atingere pare unui adult puțin mai rece poate avea o temperatură apropiată de cea a corpului bebelușului. Apa prea caldă nu este de dorit, iar o diferență mare între temperatura băii și cea a aerului din jur poate provoca disconfort când bebelușul este scos din cădiță.
Temperatura încăperii
Încăperea în care este îmbăiat copilul trebuie să fie suficient de încălzită pentru ca ieșirea din apă să nu ducă la o răcire bruscă.
Pentru baie, o temperatură a încăperii de aproximativ 24 °C sau de circa 22–23 °C este indicată pentru menținerea unui confort termic plăcut.
Acest lucru este deosebit de important iarna, mai ales în locuințele în care copilul este dus după baie dintr-o baie mai caldă într-o cameră mult mai rece.
După încheierea îngrijirii, când începe îmbrăcarea, ușa băii poate fi deschisă pentru scurt timp, astfel încât temperatura să se apropie treptat de cea a camerei în care copilul stă sau doarme de obicei.
Pentru temperatura obișnuită a camerei, intervalul indicat este de 18 până la 21 °C.
Cât de des se face baie nou-născutului și bebelușului?
În primele săptămâni, baia nu trebuie să dureze mult. Aproximativ cinci minute pot fi suficiente pentru menținerea igienei.
Pe măsură ce copilul crește, baia poate deveni un moment tot mai plăcut al rutinei zilnice, însoțit de joacă și de descoperirea apei, astfel că durata ei poate crește treptat.
În lunile mai reci, pielea este mai predispusă la uscare, motiv pentru care se recomandă băi complete mai rare decât în perioadele în care pielea este mai puțin expusă aerului uscat.
Indiferent de frecvența băilor în cădiță, zona acoperită de scutec trebuie curățată regulat la schimbarea acestuia.
Ce faci dacă bebelușul plânge în timpul băii?
Unor bebeluși nu le place de la început baia în cădiță. Când copilul începe să plângă sau arată un disconfort accentuat, părintele trebuie să încerce să își păstreze calmul.
Este suficient ca bebelușul să fie spălat atât cât permite situația, apoi scos cu grijă din apă, învelit într-un prosop și ținut aproape, în brațe.
În următoarele câteva zile, igiena poate fi menținută prin spălarea pe salteluța de schimbat, cu o mănușă sau o lavetă moale și umedă.
După aceea, se poate încerca din nou baia în cădiță.
Este important ca baia să nu devină o experiență pe care copilul o asociază cu o stare de agitație excesivă.
Care este cel mai potrivit moment pentru baia bebelușului?
Nu există un singur moment al zilei care să li se potrivească tuturor copiilor.
Ora băii poate fi adaptată obiceiurilor familiei, ritmului zilnic și dispoziției bebelușului.
Pentru unele familii, baia de seară este un mod plăcut de a încheia ziua. Apa caldă, atingerile blânde și atmosfera liniștită pot contribui la relaxare și la pregătirea pentru somn.
La unii bebeluși, o astfel de rutină poate fi asociată și cu un somn mai liniștit.
Când poate fi introdus dușul?
Dușul poate fi introdus treptat când copilul începe să stea singur în șezut, ceea ce se întâmplă de obicei între șase și nouă luni.
Primele contacte cu jetul de apă trebuie să fie deosebit de blânde, pentru ca bebelușul să nu se sperie.
La fel ca baia, dușul trebuie să fie o experiență plăcută. Dacă bebelușul arată teamă sau protestează puternic, nu trebuie insistat să se continue.
Prosoape și mănuși pentru spălat
Pentru îngrijirea bebelușului, cel mai practic este un prosop mare și moale, în care poate fi învelit întregul corp după baie.
Prosoapele și mănușile pentru spălat trebuie să fie confecționate din materiale moi, precum bumbacul sau inul, și să poată fi spălate temeinic, fierte și călcate.
O mănușă moale din frotir sau o bucată potrivită de material textil este practică pentru curățarea zilnică.
Bureții pot fi plăcuți pentru aplicarea apei pe piele, dar structura lor îngreunează îndepărtarea completă a impurităților reținute în interior. De aceea, sunt de preferat mănușile sau bucățile moi de frotir.
Accesoriile de îngrijire trebuie să fie folosite exclusiv pentru copil; prosoapele și mănușile nu se împart cu ceilalți membri ai familiei.
Este deosebit de important ca acestea să fie curate și uscate. Prosoapele și mănușile umede pot favoriza înmulțirea bacteriilor și a fungilor, motiv pentru care trebuie schimbate regulat și păstrate curate.
Îngrijirea pielii după baie
După baie, pielea bebelușului trebuie uscată bine, dar cu delicatețe.
Nou-născuții au nevoie de o atenție deosebită, mai ales în prima lună de viață, deoarece pielea lor este foarte sensibilă la umezeală și la efectul iritant al urinei și al materiilor fecale.
Pliurile pielii de la axile, gât, din zona inghinală și din alte locuri în care suprafețele pielii se ating trebuie uscate bine. Zonele calde și umede pot favoriza înmulțirea fungilor și apariția inflamației.
După uscare, pe pielea din zona scutecului se aplică o cremă protectoare potrivită. Îngrijirea trebuie adaptată și celorlalte zone sensibile, inclusiv pliurilor și pielii din jurul urechilor.
Pe pliurile uscate cu grijă se poate aplica un strat subțire de ulei pentru bebeluși, pentru a reduce frecarea dintre suprafețele pielii și posibilitatea apariției iritației.
Schimbarea la timp a scutecelor este la fel de importantă, deoarece contactul prelungit al pielii cu materiile fecale și urina crește posibilitatea iritării.
Îngrijirea mâinilor și a unghiilor bebelușului
Pielea mâinilor copilului este predispusă la uscare, de aceea, după spălare, poate fi îngrijită cu o cremă pe bază de pantenol.
Unghiile nou-născutului sunt foarte mici și moi, dar pot crește repede.
În primele luni, tăierea lor regulată nu este întotdeauna necesară. Uneori, vârfurile moi ale unghiilor care cresc pot fi desprinse cu grijă.
Când este necesară scurtarea, se folosește o forfecuță specială pentru copii, cu vârfuri rotunjite. Unghiile trebuie tăiate drept și nu prea scurt.
Pe măsură ce copilul crește, îngrijirea unghiilor devine o parte regulată a rutinei săptămânale de igienă.
Uneori, o unghie crește în pielea din jur, ceea ce poate provoca roșeață și umflarea vârfului degetului. Formele ușoare se pot ameliora de la sine în timp, fără un tratament special.
Curățarea urechilor bebelușului
Îngrijirea urechilor presupune curățarea părții exterioare a urechii, adică a pavilionului, și a zonei din spatele urechii.
După spălare, este deosebit de important să fie bine uscată pielea din spatele urechilor, unde se poate acumula umezeală.
Nu trebuie încercată curățarea interiorului canalului urechii, numit și conduct auditiv extern, cu bețișoare pentru urechi sau cu alte obiecte.
Deși bețișoarele cu vată pot părea inofensive, introducerea lor în conductul auditiv poate provoca leziuni.
Curățarea nasului bebelușului
Pentru a îndepărta micile impurități din nas, se poate pregăti câte un mic rulou de vată pentru fiecare nară.
Vata se umezește cu ser fiziologic; o altă opțiune este un spray nazal potrivit, cu apă de mare.
Ruloul pregătit se așază delicat în nară și se rotește cu grijă, pentru a îndepărta impuritățile rămase pe porțiunea accesibilă a mucoasei nazale.
Procedeul se repetă la cealaltă nară, folosind o altă bucată de vată, curată.
Îngrijirea după scaun
După ce bebelușul are scaun, este bine ca zonele de piele murdărite să fie curățate cât mai curând.
Pentru spălare se poate folosi un jet de apă călduță, curgătoare. Trebuie curățate cu atenție pliurile și zona din jurul anusului și al organelor genitale, apoi pielea se usucă atent.
Șervețelele umede fără alcool și fără parfumuri puternice pot fi o alternativă practică, mai ales după prima lună de viață.
Igiena regulată și schimbarea la timp a scutecelor ajută la prevenirea contactului prelungit al pielii cu urina și materiile fecale.
Cele mai frecvente modificări ale pielii nou-născutului
În primele luni de viață, pe pielea bebelușului pot apărea diferite modificări. Multe sunt trecătoare și dispar de la sine, în timp ce unele necesită îngrijire suplimentară sau evaluare de specialitate.
Milia și acneea neonatală
Milia sunt mici proeminențe albicioase sau gălbui pe piele. Apar atunci când mici acumulări de material cutanat rămân prinse în cavități superficiale de sub piele.
Acneea se manifestă de obicei prin leziuni mai evidente, roșii sau albe, iar apariția ei este asociată cu activitatea glandelor sebacee și cu modificările hormonale.
Mulți copii au milia încă de la naștere, iar la alții acestea apar în primele trei până la patru săptămâni de viață. Sunt la fel de frecvente la fete și la băieți, în timp ce acneea neonatală apare ceva mai des la băieți.
Nu există o metodă sigură de a preveni apariția lor, dar aceste modificări dispar de obicei de la sine.
Nu este nevoie ca pielea să fie frecată energic sau unsă cu produse doar pentru a elimina aceste modificări, deoarece astfel de măsuri pot provoca iritații suplimentare.
Dacă acneea nu dispare în primele trei luni de viață, se recomandă o discuție cu medicul.
Dermatita de scutec
Dermatita de scutec este o formă frecventă de inflamație a pielii în zona acoperită de scutec.
Poate apărea pe tot parcursul perioadei de sugar și este observată frecvent între opt și zece luni de viață.
Apariția ei poate fi favorizată de mai mulți factori. Printre aceștia se numără infecția fungică a cavității bucale, cunoscută drept candidoză bucală sau muguet, utilizarea antibioticelor și schimbările care apar după începerea diversificării alimentației.
Candidoza bucală se recunoaște prin depunerile albicioase de pe limbă și de pe mucoasa cavității bucale.
Dermatita de scutec mai poate fi favorizată de folosirea unor detergenți noi pentru rufe, de scutecele strâmte care produc frecare, de schimbarea prea rară a scutecelor, de diaree și de folosirea chiloțeilor din plastic.
Când funcția protectoare a pielii este afectată, pot apărea infecții fungice secundare și, uneori, infecții bacteriene.
Cum se îngrijește pielea afectată de dermatita de scutec?
În cazul dermatitei de scutec, sunt deosebit de importante schimbarea mai frecventă a scutecelor, curățarea atentă și uscarea completă a pielii.
Dacă pielea este foarte roșie și iritată, se pot folosi comprese îmbibate cu ser fiziologic.
Este util și ca bebelușul să fie lăsat din când în când fără scutec, pentru ca pielea să fie expusă la aer. În acest timp, trebuie avută în vedere o temperatură potrivită a încăperii.
Umezeala și căldura creează condiții favorabile înmulțirii fungilor, inclusiv Candida albicans, care poate fi prezentă în mod natural pe piele și pe mucoase.
Dacă inflamația nu se ameliorează, este posibil să fi apărut o infecție fungică secundară. În cazurile mai pronunțate, trebuie cerut sfatul asistentei medicale care face vizite la domiciliu sau al pediatrului, care poate aprecia dacă este necesară o cremă pentru o infecție fungică ori bacteriană.
Produsele antifungice potrivite pot ajuta la dispariția simptomelor atunci când cauza este o infecție fungică.
Erupția provocată de căldură
Erupția asociată supraîncălzirii apare de obicei sub forma unor mici leziuni palide sau roz pe piele.
Cel mai frecvent poate fi observată pe frunte, față, în pliurile gâtului, pe piept și pe brațe.
Apariția ei este adesea legată de menținerea bebelușului la o căldură prea mare și de îmbrăcarea excesivă, motiv pentru care este mai frecventă în lunile de vară.
O astfel de erupție dispare de obicei de la sine și nu necesită un tratament special.
Crustele de lapte la bebeluși
Crustele de lapte sunt frecvente la sugari și apar din cauza activității crescute a glandelor sebacee.
Pe pielea capului se formează straturi mai subțiri sau mai groase de scuame grase, care pot adera ferm la suprafața pielii.
Crustele de lapte nu sunt un semn de igienă insuficientă și nici nu sunt considerate o boală, ci o modificare fiziologică frecventă în perioada de sugar.
Totuși, menținerea curățeniei este importantă, deoarece scărpinarea și lezarea pielii pot favoriza înmulțirea microorganismelor și apariția unei infecții.
Cum se înmoaie și se îndepărtează crustele de lapte?
Pentru înmuierea depunerilor se pot folosi produse precum uleiul de măsline sau de migdale.
Uleiul de măsline lubrifiază și curăță pielea capului, ceea ce poate ușura desprinderea crustelor.
Zonele cu cruste de lapte pot fi unse cu grijă folosind vată îmbibată cu ulei, cu aproximativ treizeci de minute înainte de baie.
Dacă depunerile acoperă întregul scalp, uleiul poate fi aplicat seara, iar capul acoperit cu o căciuliță din bumbac, pentru a-l lăsa să acționeze peste noapte.
Scuamele înmuiate pot fi apoi îndepărtate delicat cu o perie de păr sau cu un pieptene cu dinți deși, înainte de spălarea capului.
Nu există o metodă sigură de prevenire a crustelor de lapte, iar unii copii sunt mai predispuși la apariția lor.
Dacă aceste modificări persistă mai mult timp sau pielea se înroșește, uneori este necesară folosirea unei creme antifungice pentru scalp.
Curățarea cavității bucale
Îngrijirea gurii bebelușului devine deosebit de importantă odată cu apariția primilor dinți și cu începerea diversificării alimentației.
La început, pentru curățare se poate folosi tifon steril, cu care se îndepărtează delicat resturile alimentare.
Periuțele moi de dinți pentru copii se introduc mai târziu, utilizarea lor fiind sugerată după vârsta de optsprezece luni.
Cum alegi produsele cosmetice pentru bebeluș?
Pielea nou-născutului și a sugarului este deosebit de sensibilă, de aceea produsele de îngrijire trebuie alese cu atenție.
Părinții își doresc adesea ca bebelușul să fie curat, îngrijit și să miroasă plăcut. Producătorii răspund acestor nevoi cu numeroase produse, cu parfumuri, culori, formule și ambalaje diferite.
Totuși, ambalajul atrăgător și parfumul intens nu sunt indicatori siguri ai calității.
Pielea bebelușului are o suprafață relativ mare în raport cu masa corporală și o permeabilitate diferită de cea a pielii adulților. De aceea, produsele care vin în contact direct cu ea trebuie alese cu grijă.
Produsele cosmetice nu trec prin aceleași proceduri de testare și aprobare ca medicamentele, ceea ce reprezintă un motiv în plus pentru o alegere atentă.
La cumpărare, trebuie avute în vedere credibilitatea producătorului, standardele de fabricație și compoziția produsului.
Sunt de preferat produsele cu o compoziție mai simplă, fără adaosuri inutile, folosite în principal pentru a da culoare sau parfum.
Săpunuri și produse de curățare delicate
La începutul vieții, pielea poate fi curățată cu apă și ser fiziologic, iar folosirea săpunului și a șamponului poate fi amânată.
Atunci când se folosește un produs de spălare, contează valoarea pH-ului, adică gradul său de aciditate.
Pentru îngrijirea pielii sugarilor se recomandă produse neutre sau ușor acide, cu un pH de aproximativ 5,5, indicat de obicei pe ambalaj.
Produsele de tip syndet, adică produsele sintetice de curățare, reprezintă o alternativă la săpunurile clasice.
Acestea pot îndepărta eficient impuritățile, iar avantajele lor includ stabilitatea în apă dură, valori mai mici ale pH-ului și o toleranță mai bună din partea pielii sensibile.
Pot fi deosebit de utile pentru pielea predispusă la eczemă cronică.
Șampoane și spumante de baie
În primul an de viață, majoritatea bebelușilor nu au nevoie de spălarea regulată a părului cu șampon.
Când părul este mai des sau există un motiv special pentru folosirea șamponului, se poate alege unul delicat, pentru copii, fără parfumuri sintetice, coloranți și conservanți puternic iritanți.
Șamponul începe să fie folosit mai frecvent după vârsta de șase luni, când părul devine mai des, iar creșterea lui este mai vizibilă.
Sunt deosebit de potrivite produsele cu acțiune blândă, care nu irită ochii.
Spumantele de baie nu sunt recomandate la vârste foarte mici. Pot conține detergenți care îndepărtează stratul acid protector al pielii și îi afectează flora bacteriană naturală.
Astfel de produse pot contribui la iritarea zonelor sensibile, inclusiv la inflamații ale organelor genitale și ale aparatului urinar.
Folosirea lor este prevăzută abia mai târziu, în al doilea an de viață.
Uleiuri pentru bebeluși
Uleiurile pentru bebeluși se folosesc în principal pentru curățarea și îngrijirea pielii.
Printre uleiurile naturale se numără uleiul de arahide și cel din germeni de grâu, care conțin acizi grași esențiali.
Acestea pot ajuta la îndepărtarea impurităților și la formarea unui strat protector subțire la suprafața pielii.
Șervețele umede
Șervețelele umede sunt o opțiune practică pentru îngrijirea zilnică, mai ales la schimbarea scutecelor.
Pot conține ingrediente care curăță delicat pielea, precum și uleiuri naturale menite să protejeze împotriva uscării și iritației.
Unele produse conțin pantenol, cunoscut și ca provitamina B5, folosit în produse care susțin refacerea pielii lezate.
La alegerea șervețelelor, trebuie evitate cele cu alcool și parfumuri intense.
Creme protectoare pentru zona scutecului
Crema protectoare este destinată îngrijirii pielii expuse zilnic la urină și materii fecale.
Se aplică în strat subțire pe zona curățată și uscată în prealabil.
Produsele de calitate pot conține ingrediente cu efect protector, precum oxidul de titan, dar și pantenol, folosit pentru a susține refacerea pielii.
Creme pentru față și mâini
Pielea feței și a mâinilor este expusă factorilor externi pe tot parcursul anului.
Cremele potrivite pentru copii pot ajuta la reducerea uscării și la protejarea pielii de frig, vânt și efectele luminii solare.
Utilizarea lor nu se limitează la iarnă sau la perioadele cu schimbări accentuate ale vremii.
De ce se folosește tot mai rar pudra pentru bebeluși?
Odată cu apariția altor produse de îngrijire, pudra pentru bebeluși, adică talcul, a ajuns să ocupe un loc mai puțin important în igiena lor zilnică.
O preocupare aparte este posibilitatea inhalării în timpul aplicării, mai ales când pudra este presărată în zona gâtului, a axilelor și în alte pliuri ale pielii.
Inhalarea particulelor de talc este considerată dăunătoare.
Îngrijirea pielii predispuse la dermatită atopică
Bebelușii predispuși la eczemă cronică, numită și dermatită atopică sau neurodermită, au nevoie de atenție deosebită la baie și la alegerea produselor.
Pentru acest tip de piele se recomandă limitarea băilor la cel mult două pe săptămână, folosind produse potrivite care se adaugă în apă pentru a reduce uscarea pielii.
După baie, trebuie aplicat un produs protector potrivit.
Cel mai bine este ca produsele să fie alese în acord cu recomandarea pediatrului.
Ingrediente cărora trebuie să le acorzi atenție
La alegerea produselor cosmetice pentru copii, trebuie verificată compoziția, fără a te baza doar pe aspect, parfum sau popularitate.
Se recomandă atenție deosebită la coloranții și parfumurile artificiale inutile, precum și la ingredientele care pot irita pielea sensibilă.
Printre substanțele cărora trebuie să li se acorde atenție se numără DEA și TEA, unii conservanți precum parabenii, quaternium-15 și imidazolidinil ureea, dar și mentolul, menta piperată și adaosurile de citrice.
În cazul produselor de protecție împotriva radiațiilor ultraviolete, cu factor de protecție SPF 15 sau mai mare, sunt de preferat formulele pe bază de filtre minerale, precum dioxidul de titan și oxidul de zinc, deoarece anumite filtre chimice pot provoca iritații.
Se recomandă prudență și în cazul produselor care conțin uleiuri minerale, numite și uleiuri parafinice.
În cazul lanolinei, este important să se țină cont de puritatea materiei prime și de posibilele reziduuri de pesticide, printre care DDT, lindan și diazinon.
Săpunurile antibacteriene nu sunt, în general, recomandate pentru îngrijirea obișnuită a pielii copiilor.
Păstrarea produselor de îngrijire care i se potrivesc copilului
La cumpărarea produselor cosmetice pentru copii, cel mai bine este să fie alese produse de calitate, de la producători de încredere care respectă standardele de fabricație corespunzătoare.
Este important să cunoști compoziția produselor și să le alegi pe cele potrivite sensibilității pielii copilului.
Dacă un produs i se potrivește bine copilului și oferă rezultate satisfăcătoare, nu este nevoie să fie schimbat doar pentru că a apărut pe piață unul mai nou, cu un ambalaj sau un parfum mai atrăgător.


